Rețeaua pentru Natură Urbană se extinde în 4 noi orașe: Constanța, Sibiu, Suceava și Târgu Mureș
În 2026, Rețeaua pentru Natura Urbană s-a extins în 4 noi orașe: Constanța, Sibiu, Suceava și Târgu Mureș.
În Constanța, zona studiată este taluzul cuprins între creasta falezei la vest, Plaja Modern la sud și Parcul Rotterdam la nord, pe o suprafață de aproximativ 30 ha, acoperită cu vegetație spontană. Zona are regim de proprietate publică și privată.
Taluzul constituie un front către Marea Neagră, care se pretează foarte bine pentru amenajare ca spațiu public pentru observarea naturii, precum și pentru odihnă și recreere la umbră în zilele caniculare.
În această vară, biologii de la Facultatea de Științele Naturii din cadrul Universității Ovidius au observat o țestoasă dobrogeană de uscat (Testudo graeaca). Asemenea oamenilor, și aceste animale se retrag la umbră în perioadele de caniculă. Țestoasele se adăpostesc fie în galerii subterane săpate de alte animale, fie își sapă mici grote, în care pot rămâne pentru perioade mai lungi, într-un somn de vară. Taluzul este un loc propice pentru teștoasa dobrogeană de uscat, pentru că aici găsește desișurile perfecte (ierburi înalte, tufe, arbuști) în care juvenilii se pot ascunde de prădători, iar solul este ușor de săpat.
Din punct de vedere al planificării urbane, taluzul este inclus într-o zonă mai întinsă pentru care Primăria Constanța a anunțat public intenția de elaborare a unui PUZ în ianuarie 2026, pentru ”Consolidare și regenerare urbană taluzuri, reglementare plaje”. Ne dorim să contribuim la acest PUZ cu propuneri de criterii de amenajare a taluzului ca bun public.
Propunem amenajări care încurajează cunoașterea naturii și petrecerea timpului liber pe taluz, precum poteci tematice, și care stimulează sportul și mișcarea.
În Sibiu, am identificat patru zone cu potențial: Pădurea Gușterița (973 ha), Pădurea Șopa (205 ha), Lunca Cibinului (44 ha) și Pârâul Trinkbach (10 ha).
Pădurea Șopa este în proprietatea publică a comunei Șelimbăr, care a amenajat și a menținut o rețea de poteci și trasee de bicicletă. Tipice acestei păduri sunt pâraiele care curg printre stejari, carpeni și mesteceni, înainte de a întâlni doi afluenți ai Râului Cibin: Seviș și Cisnădie, care încadrează pădurea la nord-vest și, respectiv, la sud-est. În prezent, nu există transport în comun până la intrarea în pădure; din Șelimbăr se poate ajunge în aproximativ o oră de mers pe jos.
În Pădurea Gușterița se poate ajunge în aproximativ o oră de mers cu autobuzul sau 1h30 pe jos. Este proprietate publică, administrată de Ocolul Silvic Sibiu, și privată, deținută de mai mulți proprietari. Aici a fost observată acvila țipătoare mică (Clanga pomarina), pentru care altitudinea, tipul pădurii (stejar, gorun, carpen, tei, molid, brad) și proximitatea zonelor agricole, unde se hrănește, sunt criterii în alegerea locului de cuibărit. În România, populația acestei specii are tendință de descreștere, prin urmare măsurile de protejare a habitatului Pădurii Gușterița sunt binevenite.
Lunca Cibinului, la intrarea în Sibiu, este suficient de accesibilă pentru o plimbare într-o dimineață de vară. Din centrul orașului se ajunge în 20 de minute cu autobuzul, sau în 40 de minute de mers pe jos. În luncă există mai multe poteci circuit, create și întreținute de pescari. Este un loc propice pentru stârcul pitic (Ixobrychus minutus), căruia îi plac stufărișurile întinse, în care se camuflează foarte bine. De altfel, adesea este reperat mai întâi după sunet. În malurile Cibinului poate fi observată și singura colonie de lăstun de mal (Riparia riparia) de pe teritoriul orașului.
Pârâul Trinkbach face legătura între oraș, din Parcul Sub Arini și Dumbrava Sibiului, la sud. În trecut, acesta era o importantă sursă de apă potabilă a Sibiului.
În Suceava, propunerile noastre vizează constituirea unei centuri verzi-albastre, alcătuită din: Râul Suceava, Pădurea Șipote, Lacurile Icar și Icarul Mic și Pădurea Zamca.
În Târgu Mureș, am identificat trei zone cu potențial: Cărămidăria (22 ha), Brațul mort al Mureșului – Ritz (10 ha) și Insula (32 ha).
Brațul mort al Mureșului face parte din zona Parcul Hipodrom – Parcul Municipal – Canalul Turbinei, pentru amenajarea căreia Primăria Târgu Mureș a organizat, împreună cu Ordinul Arhitecților din România, un concurs internațional de soluții. Au intrat în competiție 22 de propuneri din: România, Ungaria, Spania, Danemarca, Italia, Croația, Portugalia, Turcia, Indonezia, China, Franța, Grecia, Polonia, Luxemburg, Irlanda. Proiectul câștigător poate fi consultat aici.
Până în 2028, vom continua documentarea și monitorizarea zonelor, în parteneriat cu universitari (Facultatea de Științele Naturii din cadrul Universității Ovidius, Facultatea de Silvicultură din cadrul Universității Ștefan cel Mare din Suceava, Universitatea Sapientia din Târgu Mureș sau Universitatea Lucian Blaga din Sibiu), civici, antreprenori. Pentru a le face cunoscute vom organiza evenimente cu participare gratuită, precum: tururi ghidate, dezbateri, micro-spectacole artistice. În același timp, ne dorim să construim în fiecare oraș corpuri de voluntari implicați în: documentare fotografică, monitorizare în teren (observații floră și faună și înregistrări în baze de date specializate, precum iNaturalist), monitorizarea bugetelor și a proiectelor locale care vizează zona sau vecinătățile, sesizări în cazul în care sunt observate nereguli, solicitări de clarificări, participări la consultările publice.
Analiza inițială a zonelor cu potențial să devină arii naturale urbane este posibilă prin parteneriatul cu Continental Hotels România.
