Informații proiect
Despre proiect
1. Descriere scurtă:
Muntele Cozla constituie o unitate de relief bine individualizată în cadrul municipiului Piatra Neamţ, orașul înconjurând muntele la vest, sud și est, iar la nord este mărginit de comuna Gârcina. Suprafață totală a ariei naturale protejate Muntele Cozla este de 264,81 ha. Muntele Cozla este situat în Munții Neamțului, subunitate a Munților Stânișoarei, parte a Carpaţilor Orientali, în bazinul hidrografic al râului Bistrița, mărginit de afluenții acestuia, în partea de est de valea pârâului Borzogheanu, iar la nord și vest, este încadrat de pârâul Cuejdiu.
Altitudinea maximă ajunge la 656 m în Vârful Trei Căldări şi 651 m în Vârful Cozla la sud de aria naturală protejată propusă.
Aria naturală protejată Muntele Cozla este un eșantion tipic de masiv forestier ce prezintă arbori cu vârste de peste 100 de ani. Zona este acoperită de următoarele tipuri de pădure: 4.1.1.4. Făget montan pe soluri schelete cu floră de mull, 2.2.1.2. Brădeto-făget cu floră de mull de productivitate mijlocie, 4.2.1.1. Făget de deal cu floră de mull și 4.2.3.1. Făget de deal cu Rubus hirtus.
Speciile forestiere predominante sunt: fagul (Fagus sylvatica), molidul (Picea abies), paltinul de munte (Acer pseudoplatanus) și salcâmul (Robinia pseudoacacia). Mai întâlnim într-un procent mai redus și alte specii precum: carpenul (Carpinus betulus), bradul (Abies alba), frasin comun (Fraxinus excelsior), plop tremurător (Populus tremula), jugastru (Acer campestre), mesteacăn (Betula pendula), salcie căprească (Salix caprea), anin alb (Alnus incana), cireș pădureț (Prunus
avium) și pin silvestru (Pinus sylvestris).
Aceste habitate forestiere valoroase adăpostesc o diversitate mare de faună constituită din mamifere, păsări, reptile, amfibieni, plante și nevertebrate. Multe dintre speciile identificate pe Muntele Cozla sunt protejate. Dintre speciile protejate amintim: ursul brun (Ursus arctos), pisica sălbatică (Felis silvestris), dihorul (Mustela putorius), jderul de copac (Martes martes), iepurele de câmp (Lepus europaeus), orbetele mic (Nannospalax leucodon), broasca roșie de pădure (Rana
dalmatina), izvorașul cu burta galbenă (Bombina variegata), tritonul alpin (Ichthyosaura alpestris), șarpele de alun (Coronella austriaca), croitorul fagului (Rosalia alpina), croitorul fagului (Rosalia alpina) și multe altele.
Fauna ariei naturale protejate propuse Muntele Cozla este foarte variată, fiind identificate până în prezent aproximativ 80 de specii de nevertebrate din care 4 sunt protejate, 11 specii de amfibieni protejați, 6 specii de reptile protejate, 55 de specii de păsări din care 33 sunt protejate și 26 de specii de mamifere din care 19 sunt protejate. O parte din aceste ecosisteme forestiere valoroase din punct de vedere conservativ au fost deja afectate de exploatările forestiere și sunt în continuare amenințate de lipsa unui regim de protecție.
Totodată Muntele Cozla este deosebit de important din punct de vedere geomorfologic, deoarece în cuprinsul Muntelui Cozla se găsește un monument al naturii, unic în România în punctul cel mai înalt al Muntelui Cozla, numit „Trei Căldări”. Marmitele eoliene de pe Cozla sunt sculptate în gresia de Kliwa sub forma unor excavații sferice cu diametrul deschiderii între 0,80 – 0,90 m și cu o adâncime de 0,60-0,80 m. Aceste excavații s-au format prin acțiunea distructivă a vântului (eolizație) în condițiile unui climat de silvo-tundră, aspru și rece cu vânturi puternice, covor vegetal redus și o pătură subțire și discontinuă de zăpadă. În aceste condiții de mediu, are loc dezagregarea gresiei, în zonele ei mai gelive, iar pe direcția vânturilor dominante, deosebit de puternice, materialul era preluat și îndepărtat particulă cu particulă. Acest fenomen a fost unul de lungă durată și a avut loc acum 20.000 de ani, în prima parte a Cuaternarului (Pleistocen). Expoziția geografică a rocilor constantă spre est-sud-est, prezența rocilor diferite ca granulometrie și constituție mineralogică și coborârea fundului sub orizontala părții inferioare a deschiderii, determină includerea „căldărilor” în categoria eologliptolitelor, ca rezultat al fenomenului de eolizație, fiind o formă de microrelief cunoscută sub numele de marmite eoliene.
În prezent zona Cozlei se află în plin etaj al pădurii și cu un climat foarte diferit de cel de acum 20.000 de ani, încât se înțelege de ce fenomenul nu numai că nu a mai continuat, ci că s-a și stins de foarte mult timp. În acest context microrelieful format în punctul „Trei Căldări” nu reprezintă doar un obiectiv turistic ci și o valoare naturală cu o deosebită importanță științifică. Până în prezent nu se cunosc alte zone în Carpați în care asemenea marmite eoliene să se dezvolte cu aceste dimensiuni și
trăsături atât de tipice.
Din păcate, acest microrelief unic la nivelul Carpaților, a suferit deja unele deteriorări aduse de localnici și turiști și este continuare amenințat, nefiind inclus pe lista ariilor naturale protejate de interes național.
În plus importanța conservativă a Muntelui Cozla este dată de diversitatea mare de faună fosilă descoperită îndeosebi în Rezervația Naturală Punctul Fosilifer Cozla, situată la sud de aria naturală protejată propusă.
Fauna fosilă descoperită pe muntele Cozla, a trăit în eocenul superior (acum 30 de milioane de ani) și în ansamblul ei, este asemănătoare cu fauna tuturor bazinelor euro-asiatice şi corespunde unui paleobiotop bine individualizat, net deosebit de celelalte paleobiotopuri eocene şi miocene. Din cele 102 specii identificate pe Cozla, 53 sunt noi pentru fauna fosilă oligocenă a României şi 32 noi pentru ştiinţă.
4. Utilizare actuală, amenințări, jurisdicție/ autoritate responsabilă, legislație aplicabilă care presupune orice tip de protecție (e.g. legea apelor), inclusiv ghiduri/ bune practici (unde există)
Suprafața ariei naturale protejate propusă este utilizată ca fond forestier. În prezent fondul forestier este încadrat în Grupa I – Păduri cu funcţii speciale de protecţie, Subgrupa 1.4. – Păduri cu funcţii de protecţie, predominant sociale, Categoria functionala 1.4.b, Tipul functional TIII, reprezentând: „Arborete din jurul localităţilor, precum şi arborete din intravilan”. Autoritatea responsabilă de administrarea fondului forestier de pe Muntele Cozla este Direcția Silvică Neamț, orin Ocolul Silvic Vaduri și Ocolul silvic Gârcina. Până în prezent, pe raza ariei naturale protejate Muntele Cozla, s-au identificat următoarele presiuni
și amenințări:
– Silvicultura şi artificializarea vegetaţiei;
– Exploatarea forestieră
– Fragmentarea habitatelor
– Lipsa unui plan de management si a regulamentului ariei protejate
– Turismul necontrolat
5. Cerințe de management și oportunități de valorificare în comunitateS-au identificat următoarele cerințe de management ale ariei naturale protejate:
1. Asigurarea conservării speciilor de interes conservativ din aria naturală protejată Muntele Cozla
2. Asigurarea conservării habitatelor de interes conservativ din aria naturală protejată Muntele Cozla
3. Realizarea monitorizării stării de conservare a speciilor de interes conservativ din aria naturală protejată Muntele Cozla
4. Realizarea monitorizării stării de conservare a habitatelor de interes conservativ
5. Asigurarea managementului eficient al ariei naturale protejate cu scopul menținerii stării de conservare favorabilă a speciilor și habitatelor de interes
5.1. Asigurarea personalului necesar administrării ariei naturale protejate
5.2. Asigurarea existentei a unei administrări pentru managementul ariei naturale protejate
6. Materializarea limitelor pe teren şi menţinerea acestora
6.1. Realizarea şi instalarea bornelor, panourilor şi indicatoarelor, pentru evidenţierea limitelor ariei naturale protejate.
6.2. Realizarea de patrule periodice pe teritoriul ariei naturale protejate
7. Asigurarea finanţării/bugetului necesar pentru implementarea masurilor de conservare
8. Asigurarea logisticii necesare pentru administrarea eficientă a ariei naturale protejate
8.1. Achiziţionarea elementelor de logistică necesare (sediu, maşină, echipamente de teren,
echipamente de protectie, echipamente specifice pentru monitorizare specii si habitate etc.)
9. Creşterea nivelului de conştientizare (îmbunătățirea cunoştinţelor și schimbarea atitudinii şi comportamentului) pentru grupurile interesate care pot avea impact asupra conservării biodiversităţii.
9.1. Realizarea de materiale informative referitoare la ariile naturale protejate (broşuri, pliante, postere, cărţi şi alte modalităţi de informare)
9.2. Realizarea si actualizarea site-ului web al ariei naturale protejate
9.3. Realizarea unor trasee de interpretare a valorilor naturale ale ariei naturale protejate
9.4. Realizarea de panouri educative.
9.5. Evaluarea impactului activităţilor de comunicare, informare, conştientizare şi educaţie ecologică realizate (sondaje, chestionare sociologice)
10. Promovarea utilizării durabile a resurselor naturale, ce asigură suportul pentru speciile şi habitatele de interes conservativ
10.1. Promovarea implementarii bunelor practici specifice certificării forestiere (FSC) pentru pădurile aflate pe teritoriul ariei naturale protejate
10.2. Includerea măsurilor de conservare ale ariei naturale protejate (măsurile referitoare la habitatele forestiere) în amenajamentul silvic.
11. Crearea de oportunităţi pentru desfășurarea unui turism durabil (prin intermediul valorilor naturale și culturale) cu scopul limitării impactului asupra mediului.
11.1. Realizarea de cursuri pentru ghizi locali de prezentare a valorilor naturale şi culturale
11.2. Realizarea de publicaţii de promovare a valorilor naturale şi culturale (broşuri, pliante, postere, cărţi şi alte materiale de promovare)
11.3. Realizarea infrastructurii de vizitare (trasee, zone de popas şi picnic, centru de vizitare)
Dintre oportunitățile pentru comunitate amintim :
– Existenţa unui cadru juridic pentru ariile protejate urbane;
– Creşterea interesului localnicilor și turiştilor pentru zona Muntelui Cozla;
– Existenta fondurilor nerambursabile pentru proiectele prioritare de mediu;
– Accesare de programe şi acţiuni de educaţie ecologică;
– Posibilitatea dezvoltării de activități educative și turistice cu specific montan: trasee de drumeție, trasee tematice interactive, trasee de mountain bike, trasee de trail running, trasee de schi de tură, zone amenajate pentru activități educative în aer liber, zone amenajate cu aparate pentru exerciții fizice, observatoare pentru faună și alte
asemenea;
– Crearea unor trasee turistice accesibile majorităţii vizitatorilor şi a unei poteci tematice;
– Infrastructură existentă ce poate fi reconvertită (pârtia de schi și construcții) în infrastructură de vizitare a ariei protejate;
– Parteneriat cu organizații nonguvernamentale pentru administrarea și dezvoltarea zonei muntelui Cozla;
– Mediu propice pentru amenajarea unor puncte de recreere pentru picnic;
– Cresterea conştientizării atât a localnicilor cât şi a vizitatorilor cu privire la natură;