Informații proiect
Despre proiect
1. Scurtă descriere:
Suprafața:
152,076 ha
Istoricul
Deoarece zona nu este una în care s-a pus problema vreodată să fie protejată în vreun fel, nu are un istoric foarte bogat. Arealul propus ca arie naturală urbană este reprezentat de zone de luncă semi-naturală și zăvoaie, de-a lungul Crișului Repede, în Oradea. Lunca a fost populată de vegetație spontană de-a lungul anilor, după regularizarea cursului râului de la începutul anilor 1900. Atunci, vegetația de mal era mult mai dezvoltată dar, până în zilele noastre, malurile au suferit diverse lucrări de antropizare care au dus la dispariția totală a habitatelor în unele locuri, principalele intervenții fiind realizate pentru construirea barajului de priză CET 1 Oradea, pus în funcțiune în anul 1966, având rolul de a alimenta cu apă industrială platforma din zona de Vest a municipiului Oradea.
La începutul anilor 2000, amonte de podul Dacia, albia a fost regularizată, malurile fiind îmbrăcate în beton.
În anul 2007 o importantă campanie a activiștilor de mediu orădeni, denumită ”Lăsaţi Crişul verde!” a reușit să aducă în atenția opiniei publice intenția autorităților locale de a transforma sectorul cvasinatural situat între Podul Dacia și Podul Ferdinand (în special malul drept) într-o manieră similară aceleia din amonte de podul Dacia, reușindu-se salvarea luncii urbane situată în inima municipiului Oradea.
Tipul de peisaj
Vegetație de luncă și zăvoi cu specii predominante ca salcia, arinul, plopul sau paltinul, de-a lungul Crișului Repede. Partea din aval de podul Decebal este caracterizată prin prezența stufărișurilor.
Diversitatea
Faună
Mamifere: Lutra lutra, Castor fiber, Nyctalus noctula, Muscardinus avellanarius,
Spermophilus citellus, Lepus europaeus, Sciurus vulgaris
Amfibieni și reptile: Natrix natrix, Natrix tesselata, Pelophylax sp., Lisotriton vulgaris, Emys
orbicularis, Lacerta viridis, Lacerta agilis, Podarcis muralis, Bufo bufo
Păsări: Cygnus olor, Gallinula chloropus, Alcedo atthis, Tringa glareola, Actitis hypoleucos, Falco peregrinus, Falco tinunculus, Circus aeroginosus, Circus pygargus, Circus cyaneus, Otus scops, Acrocephalus, arundinaceus, Cuculus canorus, Galerida cristata, Hirundo rustica, Remiz pendulinus, Dendrocopos syriacus, Dryobates minor, Dendrocopos major, Paser major, Aegithalos caudatus, Passer domesticus, Columba palumbus, Streptopelia decaocto, Phalacrocorax carbo, Podiceps cristatus, Ardea alba, Ardea cinerea, Phoenicurus sp., Carduelis sp., Phasianus colchicus, Fulica atra, Garrulus glandarius, Pica pica, Corvus sp., Larus michahelis, Chroicocephalus ridibundus, Anas platyrhynchos, Anas crecca, Spatula
querquedula, Aythya ferina.
Pești: Acipenser ruthenus, Esox Lucius, Cyprinus carpio, Carassius gibelio, Barbus barbus, Barbus carpathicus, Tinca tinca, Abramis brama, Blicca bjoerkna, Vimba vimba, Alburnus alburnus, Alburnoides bipunctatus, Squalius cephalus, Leuciscus leuciscus, Leuciscus idus, Leuciscus aspius, Chondrostoma nasus, Rutilus rutilus, Scardinius erythrophthalmus, Rhodeus amarus, Gobio carphaticus, Pseudorasbora parva, Cobitis elongatoides, Sabanejewia balcanica, Misgurnus fossilis, Barbatula barbatula, Silurus glanis, Ameiurus melas, Perccottus glenii, Gymnocephalus cernua, Perca fluviatilis, Sander lucioperca, Lepomis gibbosus, Lota lota,
Nebertebrate: Astacus astacus, Faxonius limosus, Unio pictorum, Helix pomatia, Hirudo medicinalis
Floră
Salix alba, Populus alba, Alnus glutinosa, Acer sp., Populus tremula, Fraxinus excelsior, Ulmus laevis, Phragmites australis, Typha sp., Nuphar lutea, Butomus umbellatus, Lemna sp., Callitriche sp., Myriophyllum sp., Ceratophylum sp., Potamogeton sp., Hydrocharis morsus-ranae, Ranunculus sp., Alisma sp., Bidens sp., Lycopus europaeus, Mentha aquatica, Glyceria maxima, Glyceria fluitans, Butomus umbellatus, Lythrum salicaria, Rumex sp., Polygonum
sp., Equisetum sp., Epilobium hirsutum, Veronica beccabunga, Agrostis stolonifera, Poa sp., Potentilla reptans, Lysimachia nummularia, Xanthium strumarium
Habitate
91E0* – Păduri aluviale de Alnus glutinosa și Fraxinus excelsior (Alno-Padion, Alnion incanae, Salicion albae)
92A0 – Zăvoaie de Salix alba și Populus alba
6430 – Comunități de lizieră cu ierburi înalte higrofile de la câmpie și din etajul montan până în cel alpin. Fitocenozele alternează cu habitate non-Natura 2000, de Typha sp. și Phragmites australis
3150 – Lacuri eutrofe naturale cu vegetație de Magnopotamion sau Hydrocarition. În arealele de curgere mai lină a râului. Habitat foarte important de hrănire și de adăpost pentru numeroase specii de pești și de nevertebrate. Asociații vegetale: Lemnetum minoris Soó 1927; Lemnetum gibbae Miyawaki et Tüxen 1960; Lemnetum trisulcae Knapp et Stoffers 1962; Potamogetonetum lucentis Hueck 1931; Potamogetonetum perfoliati Koch 1926; Potamo-Ceratophylletum submersi Pop 1962; Potamogetonetum pectinati Carstensen 1955; Lemno-Hydrocharitetum morsus-ranae (Oberd.) Passarge 1978;
2. Utilizare actuală, amenințări, jurisdicție/ autoritate responsabilă, legislație aplicabilă care presupune orice tip de protecție
Luciul de apă
Utilizare actuală: pescuit sportiv, îmbăiere, ocazional hidrobiciclete, caiac, paddle board
Amenințări: existența de specii de floră și faună invazive, poluări accidentale
Jurisdicție/ autoritate responsabilă: Administrația Bazinală Ape Crișuri, Direcţia de Sănătate Publică Judeţeană Bihor – pentru zona de îmbăiere
Legislație aplicabilă: Legea Apelor nr. 107/1996 – actualizată, Hotărâre nr. 546/2008 actualizată, privind gestionarea calităţii apei de îmbăiere; ORDIN nr. 60/2017 privind accesul la resursele acvatice vii din domeniul public al statului în vederea practicării pescuitului recreativ în habitatele piscicole naturale, cu excepția Rezervației Biosferei „Delta Dunării“
Maluri și zona adiacentă
Utilizare actuală: zone de sport și recreere, zone de picnic, parcuri, promenade, construcții (restaurante), zone de protecție sanitară, zone neamenajate. O parte din suprafețele adiacente malurilor sunt incluse în cadastrul spațiilor verzi al municipiului Oradea.
Amenințări: scăderea suprafeței de spații verzi prin schimbarea categoriei de folosință, derularea de activități cu impact asupra biodiversității, dezvoltarea necontrolată a speciilor invazive
Jurisdicție/ autoritate responsabilă: Administrația Bazinală Ape Crișuri – albia minoră, Compania de Apă Oradea – zona de protecție sanitară, Primăria Municipiului Oradea – spațiile verzi
Legislație aplicabilă: Legea Apelor nr. 107/1996, actualizată; Hotărâre nr. 930/2005 pentru aprobarea Normelor speciale privind caracterul şi mărimea zonelor de protecţie sanitară şi hidrogeologică; Legea nr. 24/2007 republicată, privind reglementarea și administrarea spațiilor verzi din intravilanul localităților; Hotărârea Consiliului Local Oradea nr. 726 / 2015 privind aprobarea Regulamentului privind desfăşurarea activităţilor de picnic în Municipiul Oradea
3. Cerințe de management și oportunități de valorificare în comunitate
Cercetare și monitorizare – cercetarea și monitorizarea continuă a habitatelor de luncă și a celor acvatice, împreună cu Universitatea din Oradea, instituții publice de profil, ONG-uri.
Educație și conștientizare – programe educaționale dedicate, pentru tineri și adulți, dezvoltarea de poteci tematice, ore de biologie.
Turism și interpretare – turism specializat pe observarea de flora și faună, organizarea de ture de bicicletă, tururi ghidate cu accent pe biodiversitatea urbană și importanța existenței acesteia.
Activități recreative – organizarea de picnicuri, ture cu caiacul sau hidrobicicleta, activități și concursuri sportive în natură, pescuit recreativ.