Informații proiect
Despre proiect
Aria naturală urbană studiată se suprapune albiei Mureșului pe teritoriul administrativ al municipiului Arad și se întinde pe o suprafață de cca. 350 ha (luciu de apă, plaje, insule, terenuri împădurite, pășuni).
Denumirea de Parcul biodiversității urbane ”Arhitect Miloș Cristea” este dată în onoarea memoriei celui care a susținut constant valoarea extraordinară a Mureșului pentru recreere, pentru petrecerea timpului liber și pentru cunoașterea și aprecierea naturii care a dat naștere Aradului.
Istoric
Habitatul actual s-a dezvoltat în ultimii 70 de ani, după ce marea parte a vegetației de pe malurile Mureșului a fost tăiată la sfârșitul celui de al doilea război mondial. Coridorul verde reconstituit în mod natural contribuie la consolidarea malurilor râului, dar și la o îmbunătățire a peisajului din zona centrală a Aradului și reprezintă un culoar de migrație pentru numeroase specii de animale. De exemplu, o specie care a beneficiat din plin de aceste schimbări este brebul (Castor fiber). Populația de brebi contribuie la realizarea unor locuri de pescuit mai bune prin faptul că brebii doboară arbori a căror coroană cade spre cursul de apă, locurile respective, din apropierea coroanei, devenind preferate pentru pescari.
Tipul de peisaj
Zona are un specific natural cu o valoare estetică ridică care se datorează vegetației riverane, îndeosebi sălcii și plopi, Râului Mureș și pășunilor inundabile din amonte.
Diversitatea biologică
Zona conține un habitat natural de salcie și plopi cu o suprafață de cca. 56 hectare în care speciile de plop și salcie sunt prezente în proporție de peste 80%. În zonă există un număr mare de specii de plante și animale, de la orhidee până la mamifere cum sunt vulpea și castorul. Au fost identificate cca. 50 specii de păsări, 17 specii de lilieci, specii protejate de amfibieni. Familiile de castor sunt prezente pe tot acest sector de Mureș, există o populație de popândăi pe pășunile din zona de amonte, populații foarte mari de lăstuni de mal și prigorii care cuibăresc în malurile de pământ.
Speciile invazive, precum cenușerul, arțarul american sau iulișca (Fallopia japonica) trebuie îndepărtate, deoarece tind să elimine speciile indigene de luncă care în mod normal ar trebui să existe aici.
Obiective culturale
Pe suprafața ariei naturale urbane, în apropierea Cetății Aradului, există două monumente în memoria a 15 gardieni căzuți în timpul misiunii de supraveghere și îngrijire a cetății și a martirilor sârbi din perioada primului război mondial.
De asemenea, merită menționat faptul că în Mureș încă se pot observa, la ape mici, rămășițe din pilonii vechiului pod de lemn care lega Cetatea Aradului de malul drept al Mureșului.
Pe ambele maluri ale Mureșului, în zona centrală, de exemplu, în apropierea Podului Decebal sau în Zona Micălaca, există mai mulți arbori remarcabili, cu diametre de peste 4 m, dintre care unii sunt uscați și constituie adăpost pentru specii de păsări sau lilieci. Pentru toți acești arbori trebuie luate măsuri de protecție și promovați pentru a fi cunoscuți și prețuiți în comunitate.
Utilizare actuală
Terenul pe care se propune instituirea regimului de arie naturală urbană este în proprietatea publică a statului, administrat de Administrația Națională ”Apele Române”, și în proprietatea publică a Primăriei Municipiului Arad. Întregul teren este situat într-o zonă inundabilă, digul de protecție constituind, în cea mai mare parte, limita ariei naturale.
O problemă majoră pentru aria naturală urbană este faptul că o parte din malul râului este ocupat ilegal, restricționând accesul locuitorilor, pescarilor sau turiștilor care ar dori să ajungă la Mureș. Aproape pe fiecare sector au fost întâlnite astfel de îngrădiri (zona pompelor de apă din Micălaca, zona din dreptul Arenei Chinologice ”Gheorghe Schill”, în zona Străzii Mărului sau în zona din aval de zona Port Arthur pe malul stâng al Mureșului).
Oportunități de valorificare în comunitate
Având în vedere suprafața mare de teren pe care o deține Primăria Municipiului Arad în zona propusă, ar trebui și să gestioneze viitoarea arie naturală urbană, singură sau în parteneriat cu organizații ale societății civile.
Valorificarea ariei naturale se poate face prin:
- păstrarea și îngrijirea ariei naturale; conservarea zonelor de pajiște și a zonelor împădurite cu cea mai mare valoare ecologică;
- menținerea rețelei existente de poteci de pe malul drept, amonte de Podul Traian (întreținute până nu demult de alpinistul arădean Zsolt Török);
- amenajarea unei infrastructuri minime de informare și vizitare, precum: poteci tematice, foișoare/ pontoane de observare a păsărilor de apă (rațe sălbatice, cormorani, lebede, stârci cenușii, stârci de noapte, egrete mici și albe, prundărași etc.), trasee de bicicletă, zone de îmbăiere, zone de picnic, spații de odihnă, spații de observare a cerului de noapte etc.;
- amenajarea unor pontoane modulare flotabile pentru ambarcațiuni de tip caiac-canoe;
- restricționarea accesului auto prin amplasarea unor stâlpi de beton sau metalici în apropiere de Hotel Coandi;
- igienizarea și întreținerea zonelor de pescuit recreativ.
- asigurarea unei viziuni unitare care să integreze grija pentru cadrul natural și nevoia de educație și cunoașterea naturii, recreere, sport, socializare.