Le𝐠ătura dintre fenomenele meteo extreme și inflație
Un studiu al celor de la Barcelona Supercomputing Center, citat de Financial Times și Biziday, corelează fenomene meteorologice extreme cu scumpiri rapide ale alimentelor, care contribuie la inflație.
De exemplu, prețul uleiului de măsline în Europa a crescut cu 50% după secetele prelungite din sudul Spaniei în 2022 și 2023. În India, o caniculă severă a determinat o majorare cu aproape 90% a prețului cepei, în timp ce în Coreea de Sud varza s-a scumpit cu 70% după o vară cu temperaturi record. Japonia a înregistrat o creștere de aproape 50% a prețului orezului în septembrie, în urma unui val de căldură din august. În sudul Statelor Unite ale Americii, legumele au înregistrat o creștere de până la 80% în noiembrie 2022, ca urmare a secetei severe. În prima parte a acestui an, prețul boabelor de cacao s-a triplat din cauza secetei din Ghana și Coasta de Fildeș, iar lista exemplelor poate continua.
Studiul arată că, în mod frecvent, scumpirile se produc la doar câteva luni după apariția fenomenelor climatice extreme, iar efectele lor se propagă chiar și la nivel global.
Țările dependente de importuri sunt deosebit de vulnerabile la șocurile climatice externe. Scumpirile afectează eforturile băncilor centrale de a controla inflația, în special în țările mai sărace, unde alimentele au o pondere mai mare în cheltuielile unei familii. Studiul citat avertizează și asupra impactului social al fenomenelor climatice extreme. Gospodăriile cu venituri reduse renunță în special la produse hrănitoare, precum fructele și legumele.
Și atunci, ce e de făcut? Răspunsul nu e simplu dar, într-o primă fază, e foarte important să păstrăm zonele naturale, indiferent că e vorba despre păduri, lunci sau pajiști. Reținând particule poluante sau gaze cu efect de seră, ori reducând efectele inundațiilor, indirect, aceste zone contribuie și la stabilizarea prețurilor produselor alimentare.
