Pădurea Codrișor

Suprafața

Zona de interes se află pe malul stâng al râului Bistrița Ardeleană, reprezentând Dealul Codrișor (Schifferberg), element identitar pentru municipiul Bistrița, cu valoare peisagistică, ambientală și turistică. Conform HCL nr. 5 din 2010 suprafața pădurii-parc Codrișor este de 49,66 ha. Altitudinea maximă este de 520 m.

Istoricul

Oraşul Bistriţa, municipiu – reședință a judeţului Bistriţa-Năsăud este aşezat în depresiunea Bistriţa, pe cursul inferior al râului Bistriţa Ardeleană, la altitudinea de 358 m. Orașul şi localitățile sale componente beneficiază de 3.112 ha pădure amplasată în imediata vecinătate (geografic, fondul forestier proprietate publică a municipiului este situat în sectorul median al dealurilor Bistriţei). Pădurile din Bistriţa sunt situate în etajul de gorunete, făgete şi goruneto-făgete.
https://cndd.ro/wp-content/uploads/2018/08/AgLoc21_Bistrita_rom.pdf

În 1602, oastea generalului Giorgio Basta, aflat în conflict cu Sigismund Báthory s-a instalat în pădurea de pe Dealul Codrișor cu intenția de a cuceri Cetatea Bistriței. În urma asediului, zidurile cetății din partea sudică a fortificației medievale au suferit mari stricăciuni.
https://www.holland.ro/peripetii-padurea-codrisor-si-sigiliu-medieval/

În perioada interbelică, pădurea Codrișor a fost amenajată ca pădure-parc cu băncuțe, loc de picnic, era chiar şi un foișor. Din nefericire, în 1970, pe deal au avut loc alunecări de teren în urma ploilor şi toate dotările au fost distruse.

Municipiul Bistriţa, prin centrul său istoric – ansamblu urban fortificat – monument istoric de valoare naţională excepțională, definit ca atare prin Legea nr. 5/2002 Privind aprobarea PATN – Secţiunea a III – a – zone protejate, este un important centru de atracție turistică. În cadrul ansamblului sunt de asemenea de menționat monumente istorice individuale, de valoare naţională excepțională:

• casa Ioan Zidarul;
• casa Argintarului;
• șirul Sugălete – cel mai lung ansamblu de acest tip din țară;
• Biserica Evanghelică cu turnul de 75 m;
• Biserica Ortodoxă (fostă mânăstire minorită);
• turnul Dogarilor (bastion de apărare) şi fragmentele din zidul de piatră care înconjura cetatea.

Tipul de peisaj

Deoarece pădurea Codrișor este situată și pe malul stâng al râului Bistriţa Ardeleană, putem identifica peisaje specifice zonelor acvatice cu vegetație ripariană. De asemenea, peisaje specifice pădurilor de foioase și de conifere (molidișuri).

Peisaje infrastructurale: peisajul drumurilor de pământ (str. Codrișor, str. Tabără) și peisajul drumurilor forestiere aflate în pădure și al potecilor de drumeție (peste 20 km trasee velo și pietonal).

Peisaje antropizate: peisajele agricole, de grădini urbane, pășuni, livezi aflate la liziera pădurii.

Din punctele de belvedere ale pădurii, vedem panorama orașului: peisaje urbane (construcții de locuințe cu rețea stradală compactă și infrastructură complexă), peisaj de deal (Dealul Cetății), peisaj montan (Munții Bârgăului, Munții Rodnei) în depărtare, peisaj de pajiște la liziera pădurii. Importanța conservativă a pădurii Codrișor este dată și de diversitatea mare de faună și floră.

Diversitatea

Pajiștile de la liziera pădurii Codrișor sunt bogate în diverse specii de plante, care sunt vizitate de insecte polenizatoare. Au fost identificate 39 specii de lepidoptere, din care 4 specii VU, 7 specii aproape periclitate NT, o specie DISPĂRUTĂ (EX) – Vrăjitorul alb (Brintesia circe) și 2 specii Natura 2000: 1056-Apollo negru (Parnassius Mnemosyne), NT – specie aproape amenințată cu dispariția și 1067 – Inelatul auriu (Lopinga achine), VU – specie vulnerabilă.

Pădurea Codrișor este casă pentru 16 specii Natura 2000 de mamifere. Specii identificate: urs brun, lup, bursuc, nevăstuica, arici, cârtița, dihor, iepure de câmp, veveriță roșie, vulpe, mistreț, căprioare, șoarece de câmp, șoarece de pădure, chițcan de pădure și liliacul de amurg.

În Pădurea Codrișor ne încântă cu trilurile lor și au fost identificate 46 specii de păsări Natura 2000, din care 2 specii sunt menționate ca vulnerabile sau periclitate în Cartea roșie a vertebratelor din România: Capîntortura (Jynx torquilla) și Pupăza (Upupa epops).

Am identificate și 4 specii Natura 2000 de amfibieni: Izvoraș cu burta galbenă (Bombina variegata), NT (near threatened) – specie aproape amenințată cu dispariția, Broasca roșie de pădure (Rana dalmatina), VU (vulnerable) – specie vulnerabilă, Broasca râioasă brună (Bufo bufo), specie aproape amenințată cu dispariția și Brotăcel (Hyla arborea), specie VULNERABILĂ.

În același areal au fost identificate și 3 specii Natura 2000 de reptile: Șarpele de alun (Coronella austriaca), Gușterul (Lacerta viridis) și Șopârla de câmp (Lacerta agilis).

Arborii bătrâni sunt casă pentru cel mai mare coleopter, Rădașca (Lucanus cervus) – Statutul de amenințare în Europa: (NT) Aproape amenințat și Croitorul mare al lemnului de rășinoase (Monochamus sartor).

În flora bogată a zonei, au fost identificate 32 de specii de ierburi și plante cu flori: Crin de pădure (Lilium martagon), Măseaua ciutei (Erythronium dens-canis), Clopoței (Campanula rapunculoides), Coada șoricelului (Achillea millefolium), Vioreaua (Scilla bifolia), Șopârliță (Veronica orchidea), Pălăria cucului (Geranium phaeum), Pecetea lui Solomon (Polygonatum odoratum), Orhideea cu aripi verzi (Anacamptis morio sinonim Orchis morio) și multe altele.

La baza pădurii Codrișor, pe malul stâng al râului Bistrița Ardeleană viețuiesc 2 arbori remarcabili din specia: stejar (cca. 300 ani) și o salcie plesnitoare (cca. 200 ani).

Tipuri de habitate: Ape curgătoare, Tufărișuri și pajiști, Vegetație de margini de ape, Terenuri agricole și peisaje artificiale, Habitat urban, Păduri temperate de foioase cu frunze căzătoare, Păduri temperate de conifere.

Utilizare actuală, amenințări, jurisdicție/ autoritate responsabilă, legislație aplicabilă care presupune orice tip de protecție (e.g. legea apelor), inclusiv ghiduri/ bune practici (unde există)

Pădurea Codrișor este utilizată ca fond forestier, este integrată în zonă de strictă protecție cu arbori seculari și elemente importante aferente biodiversității și este proprietatea municipiului Bistrița. Zonă exclusă de la intervenții în scop productiv, încadrată ca și zonă de importanță turistică. Pădurea Codrișor este cuprinsă în amenajamentul silvic din U.P.I. Bistrița grupa I funcțională – “Parcuri cu funcții speciale de protecție T II tipul funcțional 1.4A – Păduri parc și alte păduri de recreere de intensitate funcțională foarte ridicată care permite executarea lucrărilor necesare de amenajare a pădurilor-parc, sau parc recreativ/tematic/educațional”. Pentru municipiul Bistrița, zona împădurită a Dealului Codrișor (Schifferberg) a fost declarată zonă cu valoare peisagistică, care face parte și din zona de protecție a centrului istoric al municipiului.

https://www.notabn.ro/frumusetile-naturale-ale-bistritei-padurea-codrisor/

Aria naturală urbană pădurea Codrișor nu beneficiază de un plan de management și un regulament, fiind expusă la intervenții de amenajare (ex. trasee montain bike), acces cu autovehicule și un turism necontrolat.

Cerințe de management și oportunități de valorificare în comunitate

Cerințe de management:

• un management eficient, conservativ pentru menţinerea și îmbunătățirea stării de conservarea a speciilor și habitatelor,
• patrularea și verificarea zonei – implementarea conceptului de Ranger călare,
• asigurarea logisticii, a personalului și a finanțării necesare,
• asigurarea/realizarea infrastructuri informaționale și de vizitare adecvată,

Valorificarea spațiului:

• spații de recreere şi joacă interactive. Învățare prin aventură (elemente suspendate pe copaci “curs de frânghii” și perete de escaladă),
• trasee tematice (poteci tematice, poteci senzoriale, etc),
• poteci nepietruite/asfaltate, pentru piste de biciclete, alergare, trail running, zone amenajate cu aparate pentru exerciții fizice și plimbare pe jos accesibile majorității utilizatorilor,
• spaţii de odihnă şi relaxare, campare cu cortul, “cuib” de hămăceală, spațiu pentru servirea mesei (ex. foișor). Nu vor fi amenajate spații pentru grătar și instalat iluminat public,
• observatoare ornitologice şi pentru faună (ex. birdwatching),
• observator astronomic, stație meteorologică și de monitorizare a calităţii parametrilor de mediu (aer, apă, zgomot) cu caracter educațional,
• puncte de informare, belvedere.

Materialele şi tehnicile folosite vor fi prietenoase cu mediul, neinvazive și cu amprentă de carbon cât mai redusă. Nu se va intervenii cu mijloace de transport și utilaje de mare sau mică capacitate. Nu se vor extrage arbori din pădure, indiferent de starea lor (se vor găsi soluții de amenajare care să nu impună astfel de intervenții).

În comparație cu inițiativele anterioare de intervenție și amenajare (ghid de rele practici – așa nu):
https://media.hotnews.ro/media_server1/document-2013-10-31-15929429-0-anexa-24-puz-codrisor.pdf

10 fotografii relevante cu menționarea autorului:
Simona PĂCURAR