De ce sunt protejați toți liliecii din Europa?

Dialog cu biologul Dragoș Măntoiu

Chiar dacă liliecii nu sunt neapărat percepuți ca fiind cele mai drăgălașe creaturi, aceștia ne oferă o perspectivă fascinantă asupra modului în care speciile se adaptează în mediul urban. Liliacul pitic al lui Kuhl (Pipistrellus kuhlii), o specie originară din zone aride din Turcia care a ajuns în Europa abia în ultimele două decenii și s-a răspândit rapid în orașele României, ne arată cât de rapid pot anumite animale să colonizeze noi habitate, profitând de schimbările climatice și de oportunitățile create de mediul urban.

De-a lungul timpului, liliecii au fost înconjurați de o serie de mituri, cum ar fi cel că ar putea intra în păr, dar adevărul este că aceștia au un sistem de orientare atât de avansat încât pot detecta chiar și cele mai mici detalii din jur, evitând obstacolele cu o precizie impresionantă.

Liliecii ajută la controlul populațiilor de insecte (ne scutesc de folosirea unor cantități importante de insecticide în orașe) și asigură polenizarea mai multor plante. De exemplu, liliecii tropicali polenizează plantațiile de cacao și agave, din care obținem ciocolata și tequila.

Invitatul podcastului “Dialog pentru Natură”, biologul Dragoș Ștefan Măntoiu, ne-a oferit multe informații fascinante despre aceste creaturi. De pildă, în România, numai 5% dintre lilieci trăiesc în peșteri, majoritatea refugindu-se în arborii bătrâni sau în structurile urbane, precum pereții și izolațiile blocurilor, pe măsură ce habitatul lor natural este tot mai amenințat.