Pajiștea Cu Peri Seculari De Pe Dealul Cocoș

Suprafața

Livada tradițională săsească cu peri seculari de pe Dealul Cocoș este un ecosistem agro-silvo-pastoral unic în județul nostru, posibil și în România. Un agroecosistem vital pentru patrimoniul ecocultural bistrițean. Un ecosistem mixt de pajiști cu arbori răzleți care se întinde pe o suprafață de cca. 150 ha de pășune cu pomi fructiferi (peri, meri, nuci) seculari.

Istoricul

Livada cu peri seculari de pe dealul Cocoș a rezultat în urma defrișărilor selective, ca urmare a prestațiilor obligatorii în comunitățile de sași de acum 180 de ani, după obiceiul timpului. De asemenea, era un obicei ca tinerii căsătoriți să vină aici să planteze pomi fructiferi, pentru armonie în casă și siguranță în afara ei (ex. reducerea conflictului om – urs).

Municipiul Bistriţa, prin centrul său istoric – ansamblu urban fortificat – monument istoric de valoare naţională excepțională, definit ca atare prin Legea nr. 5/2002 Privind aprobarea PATN – Secţiunea a III – a – zone protejate, este un important centru de atracție turistică. În cadrul ansamblului sunt de asemenea de menționat monumente istorice individuale, de valoare naţională excepțională:

• casa Ioan Zidarul;
• casa Argintarului;
• șirul Sugălete – cel mai lung ansamblu de acest tip din țară;
• Biserica Evanghelică cu turnul de 75 m;
• Biserica Ortodoxă (fostă mânăstire minorită);
• turnul Dogarilor (bastion de apărare) şi fragmentele din zidul de piatră care înconjura cetatea.

Tipul de peisaj

Peisaje de dealuri și câmpii, Peisaj agricol (pomicol, al câmpurilor cultivate), Peisajul agro-pastoral extensiv (pășune, stână), Peisaj montan (Munții Bârgaului, Rodnei), Peisaj turistic, Peisaj forestier (pădure foioase Dealul Cocoș), Peisajul parcurilor (cu căi pietonale betonate și surse de iluminat), Peisajul văii râului Bistrița Ardeleană și a comunităților care au luat naștere aici, datorită râului.

Diversitatea

Biodiversitatea livezii depinde de pajiștea, odinioară de 150 hectare, cu cei aproape 1.000 de peri seculari, din care o parte sunt altoiți cu soiuri încă necunoscute de păr, pe lângă care trăiesc o sumedenie de viețuitoare care depind de acest ecosistem. Ca procentaj, livada dispune de aproximativ 85% peri, 15% nuci și 5% meri. Habitatul se constituie pe diversitate genetică (soiuri locale de pomi fructiferi), diversitate specifică (floră și faună), diversitate ecosistemică (pajiște cu arbori bătrâni).

Livada cu peri seculari de pe Dealul Cocoș și cordonul de pădure de foioase din imediata vecinătate este casă pentru 62 specii Natura 2000 de păsări, din care 2 specii sunt menționate ca vulnerabile sau periclitate în Cartea roșie a vertebratelor din România: Pupăza (Upupa epops) și Capîntortura (Jynx torquilla).

Am identificat 4 specii Natura 2000 de amfibieni: Izvoraș cu burta galbenă (Bombina variegata) – specie aproape amenințată cu dispariția, Broasca roșie de pădure (Rana dalmatina) – specie vulnerabilă, Broasca râioasă brună (Bufo bufo) – specie aproape amenințată cu dispariția și Brotăcel (Hyla arborea) – specie vulnerabilă.

De asemenea, există 2 specii Natura 2000 de reptile: Șopârla de câmp (Lacerta agilis) și Gușterul (Lacerta viridis).

Dintre mamifere, sunt prezente: Ariciul (Erinaceus roumanicus), Iepurele de câmp (Lepus europeaus), Veveriţă roșie (Sciurus vulgaris), Lup (Canis lupus), Vulpe (Vulpes vulpes), Urs brun (Ursus arctos), Mistreț (Sus scrofa), Căprioară (Capreolus capreolus), Șoarecele de pământ (Microtus agrestis) și Șoarece de pădure (Apodemus sylvaticus).

Arborii bătrâni ai pădurii de foioase sunt casă pentru cel mai mare coleopter: Rădașca (Lucanus cervus) – Statutul de amenințare în Europa: (NT) Aproape amenințat.
Pajiștea este bogată în insecte polenizatoare și peste 30 de specii de plante cu flori: Clopoței (Campanula rapunculoides), Coada șoricelului (Achillea millefolium), Bunghișor (Erigeron annuus), Păpădia (Taraxacum officinale), Vioreaua (Scilla bifolia), Șopârliță (Veronica orchidea), Brândușa de primăvară (Crocus heuffelianus, Crocus vernus), Măseaua ciutei (Erythronium dens-canis), Scânteiuță, Ceapa-ciorii (Gagea lutea), Orhideea cu aripi verzi (Anacamptis morio sinonim Orchis morio), Plămânărică (Pulmonaria officinalis), Pupezele (Lathyrus vernus), Flămânzică (Erophila verna), Sparcetă (Onobrychis viciifolia), Stupitul-cucului (Cardamine pratensis) și multe altele. Florile sunt vizitate de 38 specii de lepidoptere, din care 5 specii VU, 10 specii aproape periclitate NT, 1 specie DISPĂRUTĂ (EX): Vrăjitorul alb (Brintesia circe) și 2 specii NATURA 2000: 1067 -Inelatul auriu (Lopinga achine), VU și 1060-Fluturele de foc al măcrișului (Lycaena dispar) VU, NT.

Tipurile de habitate întâlnite sunt: Tufărișuri și pajiști, Păduri temperate de foioase cu frunze căzătoare, Terenuri agricole și peisaje artificiale (traseele de downhill, pârtia de schi, parc cu alei betonate cu surse de iluminat și garduri), Habitat urban.

Utilizare actuală, amenințări, jurisdicție/ autoritate responsabilă, legislație aplicabilă care presupune orice tip de protecție (e.g. legea apelor), inclusiv ghiduri/ bune practici (unde există)

Funcționalitatea livezii cu pomi fructiferi de pe dealul Cocoș era printre altele de a asigura pășunatul animalelor domestice într-o pajiști cu arbori cu coronament bogat (astfel se asigura nu doar hrana pentru animale, dar și adăpost și umbră pe parcursul zilei), asigurarea unei surse importante de hrană pentru om (fructe proaspete și/sau uscate, gemuri, băuturi specifice etc) și materie primă (lemn pentru meșteșuguri tradiționale). Acest tip de livadă are un rol important, am putea spune chiar strategic, deoarece se constituie ca o zonă tampon între comunitățile existente și animalele sălbatice, de cele mai multe ori carnivore mari, cum este ursul. De asemenea constituiau protecții pentru culturile agricole, deoarece porcii mistreți și nu numai consumau cu precădere fructele căzute.

Astăzi zona este în continuare pășunată, dar în mod intensiv, ceea ce duce la deteriorarea habitatului și modificarea funcționalităților de bază. Fructele se recoltează sporadic și în cantități mici, arealul fiind mai de grabă interesant din punct de vedere al investițiilor imobiliare și pentru activități sportive și de agrement. Zona este înscrisă în registrul spațiilor verzi al municipiului Bistrița, care este și proprietarul.

Aria naturală urbană propusă – pajiștea cu peri seculari de pe dealul Cocoș nu beneficiază de un plan de management și un regulament, fiind expusă la intervenții de amenajare (ex. trasee montain bike), acces cu autovehicule și un turism necontrolat.

Cerințe de management și oportunități de valorificare în comunitate:

Cerințe de management:

• un management eficient pentru menţinerea și îmbunătățirea stării de conservarea a speciilor și habitatelor,
• patrularea și verificarea zonei – implementarea conceptului de Ranger călare,
• asigurarea logisticii, a personalului și a finanțării necesare,
• asigurarea/realizarea infrastructuri informaționale și de vizitare adecvată,

Valorificarea spațiului:

• spații de recreere şi joacă interactive. Învățare prin aventură, activități de educație pentru natură,
• trasee și parcuri tematice (poteci tematice, poteci senzoriale, etc),
• poteci nepietruite/neasfaltate, pentru piste de biciclete, alergare, trail running, zone amenajate cu aparate pentru exerciții fizice și plimbare pe jos accesibile majorității utilizatorilor,
• spaţii de odihnă şi relaxare, spațiu pentru servirea mesei (ex. foișor). Nu vor fi amenajate spații pentru grătar și instalat iluminat public,
• observatoare ornitologice şi pentru faună (ex. birdwatching),
• observator astronomic, stație meteorologică și de monitorizare a calităţii parametrilor de mediu (aer, apă, zgomot) cu caracter educațional,
• studiu biodiversității locale, patrimoniu ecocultural, pomicultură tradițională, întreținere pomi,
• puncte de informare, belvedere.

Materialele şi tehnicile folosite vor fi prietenoase cu mediul, neinvazive și cu amprentă de carbon cât mai redusă. Nu se va intervenii cu mijloace de transport și utilaje de mare sau mică capacitate. Nu se vor extrage arbori din livadă, indiferent de starea lor (se vor găsi soluții de amenajare care să nu impună astfel de intervenții).