Râul Bistrița Ardeleană

Bistrița

Informații proiect

Inițiator Asociația RURALIS – Grup de Acțiune Locală pentru Dezvoltare Durabilă în Microregiunea Bistrița-Șieu-Someș Bistrița-Năsăud, Bistrița, str. P. Ispirescu, nr.2, cod: 420081
Coordonator Cristian Tetcu
Contact cristian.tetcu@gmail.com

Despre proiect

Suprafața

Râul Bistrița (numit și Râul Bistrița Ardeleană) este un curs de apă, al cincilea afluent de dreapta al râului Șieu. Izvorăște de pe versantul nordic al Munților Călimani, de sub vârful Bistricioru, de la o altitudine de 1562 m, parcurgând un traseu de 64 km până la intrarea în oraș.
Orașul Bistrița este situat într-o depresiune largă, înconjurată de dealuri cu culmi domoale și de înălțimi ce domină peisajul, străbătută de cursul văii Bistriței Ardelene, de la care și-a luat și numele. Cursul inferior al râului străbate municipiul pe o distanță de 17 km.

Istoricul

Oraşul Bistriţa, municipiu – reședință a judeţului Bistriţa-Năsăud este aşezat în depresiunea Bistriţa, pe cursul inferior al râului Bistriţa Ardeleană, care îl traversează de la est către vest, la altitudinea de 358 m.

Conform lucrării istorice ”Continuitatea românilor în Dacia” a lui Gheorghe Popa-Lisseanu, toponimul Bistrița ar fi, de fapt, traducerea în/din slavonă a termenului „Repedea”. Conform lucrării, majoritatea istoricilor consideră că în trecut întregul curs al apei a purtat denumirea de „Repedea”, deși în prezent, numai un afluent al râului are această denumire.

Regimul de curgere al râului este de tip carpatic-transilvan, caracterizat în principiu prin ape mari de primăvară, datorită ploilor și topirii zăpezilor, ape mici de vară, marcate din când în când de viituri. La intrarea în oraș râul primește trei afluenţi cu debit foarte mic şi inconstant, pârâul Slătinița, Ghinzii şi Valea Jelnei. Pârâul Slătiniței este parțial canalizat în dreptul municipiului. În dreptul localității Unirea primește ca afluent pe partea dreaptă pârâul Racilor cu o rețea de afluenți cu dispoziție radiară iar mai apoi valea Rusului, cu debit foarte mic și inconstant. Din dreptul localității Sigmir apele pluviale sunt colectate de pârâul Sigmir cu afluenții săi valea Giurgăului și valea Măgherușului. De pe Dealul Cetății își adună apele pârăul Căstăilor care se varsă în râul Bistrița Ardeleană în zona podului Berăriei. După ce traversează localitatea Viișoara, râul Bistrița Ardeleană trece pe la marginea localității componentă Sărata și se varsă în râul Şieu.

Debitul mediu anual al râului este de 7,28 mc/s. Cursul râului este amenajat hidrotehnic printr-un baraj situat amonte de intrarea în oraş, cu priză de alimentare şi stație de tratare a apei.

În partea de nord-est a orașului, vizavi de stația de tratare a apei, se află un lac compensator de acumulare, regularizare și agrement. Format în anii 1980 prin devierea râului Bistrița Ardeleană, utilizat cu preponderență pentru producerea de energie electrică în cadrul unui complex MHC, lacul are o suprafață de 7,8 ha, cu o retenție de peste 250.000 mc de apă și o adâncime maximă de 3 m.

Pe teritoriul orașului, începând de la confluența cu pârâul Slătinița și până la confluența cu pârâul Căstăilor, cursul râului Bistrița Ardeleană este canalizat, ambele maluri fiind betonate pe anumite porțiuni cu ziduri având o înălțime de până la 4 m iar albia minoră a acestuia este marcată de un relief specific, reprezentat prin bancuri de aluviuni, grinduri, vaduri și bazinete, alături de care sunt prezente peste 26 de baraje/praguri de fund din beton, aflate în diferite stadii de degradare, care fracmenteză agresiv cursul râului.

Municipiul Bistriţa, prin centrul său istoric – ansamblu urban fortificat – monument istoric de valoare naţională excepțională, definit ca atare prin Legea nr. 5/2002 Privind aprobarea PATN – Secţiunea a III – a – zone protejate, este un important centru de atracție turistică. În cadrul ansamblului sunt de asemenea de menționat monumente istorice individuale, de valoare naţională excepțională:
– casa Ioan Zidarul;
– casa Argintarului;
– șirul Sugălete – cel mai lung ansamblu de acest tip din țară;
– Biserica Evanghelică cu turnul de 75 m;
– Biserica Ortodoxă (fostă mânăstire minorită);
– turnul Dogarilor (bastion de apărare) şi fragmentele din zidul de piatră care înconjura cetatea.

Tipul de peisaj

Peisajul este acvatic, de luncă, specific râului Bistrița Ardeleană, cu vegetație ripariană (ierburi, arbuști, arbori de mari dimensiuni) care găzduiește mamifere (vidră, castor), amfibieni (broaște, reptile), pești, păsări diferite (rațe, stârci, egrete mari, pescărași albaștri).

Peisaj de pajiște bogată în insecte polenizatoare (albine, fluturi, molii) care contribuie semnificativ la diversitatea speciilor de plante din zona de dealuri, care găzduiește un număr semnificativ de plante cu flori (maci roșii, margarete, lucernă, trifoi roșu, miruță, iarba șarpelui, sor cu frate, coada șoricelului, cimbrișor de câmp, jaleș, ciumăreaua, mușcata dracului, sparcetă, garofițe de câmp, șovârf, cicoare, vetrice, linariță, sunătoare, etc.)

Peisaj modelator al castorului (Castor fiber), care “gestionează” arborii și arbuștii, remodelând cursul apei și malurile.
Peisaje naturale ale cascadelor râului Bistrița Ardeleană.
Peisaj geologic al formațiunilor concreționare – trovanți, formațiuni din nisipuri compacte, concrețiuni grezoase în albia râului și pe maluri, formațiuni deosebit de frumoase și interesate ca forme.
Peisaje de grupuri de locuințe în mediul rural (localități componente Unirea, Viișoara și Sărata)
Peisaje agricole ale câmpului cultivat și creșterea animalelor (bovine) care vin să bea apă din râul Bistrița Ardeleană și se odihnesc la umbra sălciilor.
Peisaj urban – Bistrița (construcții de locuințe cu rețea stradală compactă și infrastructură complexă).
Peisaj pădure de foioase (pădurea Codrișor, Jelna și Ghinda) care se află în vecinătatea râului.

Diversitatea

Număr specii faună și tipuri de habitate; Conform Ordonanței de urgenţă 57/2007, pe râul Bistrița Ardeleană există specii de plante şi animale a căror conservare necesită desemnarea ariilor speciale de conservare şi a ariilor de protecţie specială avifaunistică:

Pe râul Bistrița Ardeleană, malurile sunt fixate de sălcii, plopi și arini negri. Stufărișul de pe malul apei reprezintă habitat pentru speciile de păsări, care își găsesc aici loc de cuibărit și hrană. Au fost observate 86 specii Natura 2000, dintre care 2 specii cu Statutul de amenințare în Europa: Vulnerabil (IUCN): A210 -Turturica (Streptopelia turtur) și A229 -Pescărașul albastru (Alcedo atthis).

Există 4 specii de amfibieni Natura 2000: 1212 – Broasca mare de lac (Rana ridibunda), 1209 – Broasca roșie de pădure (Rana dalmatina), 2361 – Broasca râioasă brună (Bufo bufo), specie aproape amenințată cu dispariția și 1203 – Brotăcel (Hyla arborea), specie VULNERABILĂ.

Au fost identificate 2 specii de reptile Natura 2000: 1261 -Șopârla de câmp (Lacerta agilis) și 2469 -Șarpele de casă (Natrix natrix).
Există 7 specii Natura 2000 de mamifere: 5641 – Ariciul (Erinaceus roumanicus), 5690 – Iepurele de câmp (Lepus europeaus), 2607 – Veverița roșie (Sciurus vulgaris), 2634 – Nevăstuică (Mustela nivalis), 1355 – Vidra (Lutra lutra), cu Statutul de amenințare în Europa, Aproape amenințat (IUCN), 5906 – Vulpe (Vulpes vulpes) și 1337 -Castor (Castor fiber).

Am identificat: 38 specii de fluturi diurni, din care 5 specii VU, 7 specii NT – aproape periclitate și 2 specii Natura 2000: 1060 – Fluturele de foc al măcrișului (Lycaena dispar) VU, NT și 1056 – Apollo negru (Parnassius Mnemosyne), NT. De asemenea, în vegetația râului Bistrița Ardeleană există 14 specii de molii, 9 specii de libelule (Odonata), 75 specii de ierburi și plante cu flori, 10 specii de arbuști și 12 specii invazive.

Arbori remarcabili: pe malul râului Bistrița Ardeleană, lângă Puntea Codrișor există 2 specii de arbori remarcabili, respectiv : un stejar secular (cca. 300 ani) și o salcie plesnitoare (cca. 200 ani).

Râul Bistrița Ardeleană găzduiește în cantități foarte mici, foarte puține specii comune de pești, fără importanță economică: mreană, clean, biban, oblete, caras, porcușor.

Tipuri de habitate: Ape curgătoare, Tufărișuri și pajiști, Mlaștini și terenuri mlăștinoase, Vegetație de margini de ape, Terenuri agricole și peisaje artificiale, Habitat urban.
(Sursa:https://www.primariabistrita.ro/wp-content/uploads/2022/03/2.-MEMORIU-GENERAL-BISTRITA-bun.pdf)

Utilizare actuală, amenințări, jurisdicție/ autoritate responsabilă, legislație aplicabilă care presupune orice tip de protecție (e.g. legea apelor), inclusiv ghiduri/ bune practici (unde există)

Râul Bistrita Ardeleană reprezintă sursa de alimentare cu apă potabilă a populaţiei municipiului Bistriţa și sursă pentru producerea de energie electrică în microhidrocentrale și se află în administrarea ABA Someș-Tisa. Conform legislației specifice, cursul râului și malurile, pe teritoriul municipiului se întreține de către SGA Bistrița-Năsăud și UAT. La nivelul instituțiilor există unele planuri și strategii, fără însă a avea un impact real și pozitiv asupra râului și implicit a populației riverane. Râul și zonele învecinate nu beneficiază de un plan de management și un regulament, arealul fiind astfel expus la intervenții și lucrări în albia minoră și lunca râului, acces necontrolat la maluri, precum și imposibilitatea creării unui cadru propice investițiilor verzi și a turismului specific acestor zone.
În ultimii 20 de ani râul și afluenții săi, pe teritoriul municipiului, nu a reușit să susțină pescuitul sportiv și recreativ, comparativ cu perioada anterioară când râul Bistrița Ardeleană era reper în zonă pentru bonitate și speciile valoroase de pești existente (ex. păstrăv indigen, lipan, scobar).
Intervențiile de amenajare hidrotehnice sunt vechi, invazive, în diferite stări de degradare și nu susțin soluții eficiente, prietenoase cu natura.

Cerințe de management și oportunități de valorificare în comunitate:

Cerințe de management:

  • un management eficient, pentru menţinerea și îmbunătățirea stării de conservarea a speciilor și habitatelor,
  • înlăturarea pragurilor de fund și a construcțiilor hidrotehnice neadecvate pentru asigurarea continuității râului și redarea lui publicului larg. “Ne vrem râurile acasă”.
  • realizarea de construcții hidrotehnice utilizând materiale naturale și soluții prietenoase cu natura (zone inundabile, păduri tentaculare, praguri din anrocamente de mari dimensiuni, maluri accesibile etc),
  • atenuarea fenomenului de hidropeacking indus pe râu ca urmare a procesului de uzinare din barajul Colibița,
  • managementul adecvat al speciilor invazive,
  • patrularea și verificarea zonei – implementarea conceptului de Ranger călare,
  • asigurarea capacității superioare de gestionare a deșeurilor din zonele învecinate râului, desființarea gropilor istorice de depozitare a deșeurilor pe maluri,
  • asigurarea accesului la maluri și corpul de apă conform prevederilor legale,
  • asigurarea logisticii, a personalului și a finanțării necesare,
  • asigurarea/realizarea infrastructuri informaționale, de vizitare și pescuit sportiv/recreativ adecvată,

Valorificarea spațiului:

  • spații de recreere şi joacă interactive. Învățare prin aventură (elemente suspendate pe copaci și diguri “curs de frânghii” și perete de escaladă, tiroliană),
  • trasee tematice (poteci tematice, poteci senzoriale, etc),
  • poteci nepietruite/asfaltate, pentru piste de biciclete, alergare, trail running, zone amenajate cu aparate pentru exerciții fizice și plimbare pe jos accesibile majorității utilizatorilor,
  • spaţii de odihnă şi relaxare, campare cu cortul, “cuib” de hămăceală, spațiu pentru servirea mesei (ex. foișor). Nu vor fi amenajate spații pentru grătar și nu va fi instalat iluminat public,
  • observatoare ornitologice şi pentru faună (ex. birdwatching), “studiul râului”, amenajarea zonelor pentru pescuit sportiv/recreativ,
  • stație meteorologică și de monitorizare a calităţii parametrilor de mediu (aer, apă, zgomot) cu caracter educațional,
  • puncte de informare, zone de belvedere.

Materialele şi tehnicile folosite vor fi prietenoase cu mediul, neinvazive și cu amprentă de carbon cât mai redusă. Nu se va intervenii cu mijloace de transport și utilaje de mare sau mică capacitate. Nu se vor extrage arbori de pe malurile râului, decât în cazuri speciale (se vor găsi soluții de amenajare care să nu impună astfel de intervenții).

× închide