Parcul Est

Parcul Est păstrează caracteristicile unei foste zone umede, cu lacuri, stufărișuri, luncă, pajiști, tufărișuri și vegetație de tranziție, care generează o diversitate biologică excepțională pentru un context urban.

Habitatele cele mai valoroase sunt:

• lunca Pârâului Becaș, cu galerii de salcie albă și plop alb, habitat de interes conservativ ridicat;
• stufărișurile și comunitățile de papură din jurul lacurilor;
• zonele umede seminaturale din nord-vestul parcului;
• mozaicul de pajiști, tufărișuri și arbori care susține numeroase specii de animale.

Parcul Est găzduiește cea mai bogată avifaună din Cluj: peste 70 de specii de păsări, dintre care 55 cuibăritoare (aproximativ 75% din totalul speciilor cuibăritoare ale municipiului), precum: stârcul pitic, lăcarii de stuf, grelușelul de stuf, lișița sau găinușa de baltă. Cea mai mare colonie de lăstuni de casă se găsește aici. Habitatele din Parcul Est sunt favorabile pentru cel puțin 7 specii de lilieci, o valoare remarcabilă raportată la suprafața sitului.

Principalele presiuni asupra ecosistemului sunt:

• expansiunea urbană și dezvoltarea cartierului Sopor;
• depozitarea deșeurilor;
• fragmentarea habitatelor;
• accesul necontrolat al autovehiculelor;
• răspândirea speciilor invazive;
• lipsa unui statut de protecție pentru zonele cele mai valoroase ecologic.

Campania civică pentru protejarea Parcului Est – SOS Parcul Est – datează din 2010, acum parcul fiind în proiectare.

Recomandările de management sunt pentru:

• protejarea zonelor naturale (în special zonele 3 și 4) prin limitarea construcțiilor și menținerea habitatelor în stare cât mai naturală;
• ecoturism și educație pentru natură: observarea păsărilor; trasee tematice; programe de educație pentru natură;
• amenajarea unei infrastructuri de vizitare minim-invazive, precum: poteci, trasee velo, puncte de observare și acces controlat la apă, fără activități care pot polua sau altera habitatele;
• reconstrucție ecologică a ecosistemelor degradate

Parcul viitor ar contribui la conservarea biodiversității în mediul urban și ar crea un refugiu pentru diverse specii, oferind astfel o oază verde la întretăierea cartierelor Gheorgheni, Între Lacuri, Sopor și Someșeni. Mai mult, conservarea și crearea unor coridoare ecologice la Becaș și la cele patru lacuri, plus alte zone mlăștinoase nou-create ar facilita migrarea faunei și interacțiunea acesteia cu mediul urban.